Parametrii funcționali ai activității cardiace: circulația sângelui, tulburări și prevenție

❤️ Parametrii funcționali ai activității cardiace

1. Frecvența cardiacă (FC)

• Numărul de contracții ale inimii pe minut
• Valori normale: 70–75 bătăi/minut

2. Debitul sistolic (DS)

• Cantitatea de sânge expulzată de un ventricul la o contracție (sistolă)
• Valori: 70–90 mL sânge

3. Debitul cardiac (DC)

• Cantitatea totală de sânge pompată de inimă într-un minut
• Formula: DC = DS × FC

4. Tensiunea arterială

• Forța cu care sângele apasă pe pereții vaselor
• Se măsoară în mm coloană de mercur (mmHg)
• Valori:
  • Maximă (sistolică): 120–140 mmHg
  • Minimă (diastolică): 70–80 mmHg
• Se măsoară cu tensiometrul

5. Pulsul arterial

• Unda produsă de dilatarea arterelor când sângele este ejectat din ventriculul stâng
• Se simte prin comprimarea unei artere pe un os

🩸 Circulația sângelui

Vasele de sânge

Artere

• Transportă sângele de la inimă spre organe
• Pot duce sânge oxigenat sau neoxigenat (în funcție de circuit)

Vene

• Transportă sângele de la organe spre inimă

Capilare

• Cele mai mici vase de sânge
• Aici au loc schimburile de gaze (O₂ și CO₂)

🔄 Tipuri de circulație

1. Marea circulație (sistemică)

Inimă → corp → inimă

2. Mica circulație (pulmonară)

Inimă → plămâni → inimă

⚕️ Igienă și patologii

1. Cardiopatia ischemică

• Cauze: ateroscleroză, exces de lipide, compresia inimii
• Simptome: dureri în piept, senzație de constricție

2. Hemoragiile

Tipuri:

• Interne (sângele ajunge în țesuturi/cavități)
• Externe

Cauze:

• Traumatisme, accidente, ruperea vaselor

Simptome:

• Hipotensiune
• Paloare
• Puls accelerat
• Transpirații
• Senzație de sete

3. Leucemia

• Creșterea anormală a leucocitelor (globule albe)

Simptome:

• Febră
• Anemie
• Hemoragii
• Mărirea ficatului și splinei
• Inflamarea ganglionilor

4. Anemia

• Scăderea numărului de globule roșii

Simptome:

• Slăbiciune
• Paloare
• Infecții frecvente
• Intoxicații / hemoragii

🛡️ Prevenție (generală)

• Odihnă + activitate fizică echilibrată
• Alimentație săracă în grăsimi (lipide în exces)
• Evitarea sedentarismului
• Evitarea alcoolului, tutunului, drogurilor și excesului de cafea

Activitatea cardiacă

1. Inima

• Inima este tetracamerală:
  • 2 atrii
  • 2 ventricule
• Jumătatea stângă conține: sânge oxigenat
• Jumătatea dreaptă conține: sânge neoxigenat
• Sângele circulă într-un singur sens datorită valvelor:
  • Valvule atrioventriculare
  • Valvule sigmoide / semilunare (situate la baza arterei aorte și a arterei pulmonare)

2. Miocardul

Miocardul este alcătuit din:

• Celule miocardice contractile
• Celule miocardice modificate

Celulele modificate formează: țesutul nodal

3. Țesutul nodal

a) Nodul sinoatrial (SA)

• Situat în peretele atriului drept
• Lângă orificiul venei cave superioare
• Conduce activitatea cardiacă
• Frecvență: 70–80 potențiale/minut

b) Nodul atrioventricular (AV)

• Situat în septul interatrial
• Se continuă spre septul interventricular
• Funcționează concomitent și paralel cu nodul sinoatrial
• Frecvență: ~40 potențiale/minut

c) Fasciculul His

• Pleacă din nodul atrioventricular
• Coboară în ventricule
• Se împarte în două ramuri
• Formează rețeaua Purkinje
• Frecvență: ~20 potențiale/minut

4. Proprietățile miocardului

1. Automatismul: proprietatea miocardului de a se contracta ritmic datorită impulsurilor venite de la țesutul nodal
2. Conductibilitatea: proprietatea de a conduce impulsurile de la centrul de comandă
3. Excitabilitatea: proprietatea celulelor miocardice de a răspunde la stimuli prin potențial de acțiune
4. Contractibilitatea: proprietatea miocardului de a-și modifica dimensiunea și tensiunea sub acțiunea stimulilor

5. Ciclul cardiac

• Contracția = sistolă
• Relaxarea = diastolă

Formula: o sistolă + o diastolă = ciclu cardiac / revoluție cardiacă

Durata: 0,8 secunde la 75 contracții/minut

6. Tulburări de ritm

• Tahicardie: peste 75 contracții/minut
• Bradicardie: sub 75 contracții/minut

7. Etapele ciclului cardiac

a) Sistola atrială

• Durată: 0,1 secunde
• Ce se întâmplă: sângele trece din atrii în ventricule

b) Diastola atrială

• Durată: 0,7 secunde

c) Sistola ventriculară

• Durată: 0,3 secunde
• Ce se întâmplă:
  • Se închid orificiile atrioventriculare
  • Se deschid valvele semilunare
  • Sângele trece în artere

d) Diastola ventriculară

• Durată: 0,5 secunde
• Ce se întâmplă:
  • Se închid valvele semilunare
  • Se deschid valvele atrioventriculare

e) Diastola generală

• Durată: 0,4 secunde
• Durează de la sfârșitul sistolei ventriculare până la începutul unei noi sistole atriale

8. De ce nu obosește inima?

1. Există diastola generală
2. Durata diastolei este mai mare decât cea a sistolei
3. Miocardul nu funcționează „pe datorie de oxigen”, deoarece în timpul diastolei aportul de oxigen este mai mare decât în sistolă